Majoratul, o plăcere a fiecărui copil

Ahh, vârsta de 18 ani. Majorat, chestii, trestii. Eu unul nu mi-am ținut majoratul, deși aș fi avut ceva planuri, doar că mă despărțisem de prietenă cu două sau trei zile înainte. Trist, am stat în casă și am așteptat să treacă ziua.

Am fost la majoratele colegilor, fericiți, agitați. Eu aș fi pus baza pe persoanele din viața mea, nu pe băutură și chef. Așa că, nu am înțeles niciodată de unde atâta fericire, sau o fi doar pentru băutura gratuită? M-am simțit și eu bine, la alții, dar parcă îmi lipsea ceea ce nu am făcut, să ies și eu, măcar, la 18 ani. Nu e mare scofală acum. La facultate e cu totul diferit, oamenii sunt mai ok, asta dacă ai dat la o facultate cu oameni ok.

Partea amuzantă e că prietena zicea că pregătise ceva romantic și frumos, încercând să îmi facă în ciudă, dar plăcerea cu care i-am făcut vânt, nu am mai simțit-o până atunci cu cineva. Am pierdut o ocazie.. să fac ceva memorabil. Nu o simt chiar ca un gol, dar putea să fie ceva.

Bucurați-vă de tinerețe, faceți ceva să vă amintiți cu plăcere, sau cel puțin să vă amintiți. Viața nu înseamnă doar beție, înseamnă amintiri, petreceri care lasă ceva în urmă. Ceva care să nu fie în genul, încă o petrecere, încă un majorat.

Nu îmi regret trecutul, aș schimba unele lucruri dacă se poate, dar propriile alegeri niciodată nu le voi regreta. Asta a fost să fie la mine, e ceva memorabil, nu zic că nu, dar ar fi fost mai bine ceva pozitiv. Îmi amintesc de ultimul majorat la care am fost, al unei colege. Vedeam cum toarnă whisky ieftin în sticle scumpe. Foarte urât din partea lor, a trebuit sa beau vodka. Ce trist, nu-i așa?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?